Prietenii perverse !

Ce e un prieten ?
La diferite vîrste oamenii înțeleg acest cuvînt în diverse moduri.
La 5 ani prieten e acel care își împarte cu tine jucăriile,la 15 e acel care îți dă de copiat,la 20 e acel care umblă la petreceri cu tine,dar la 30 realizezi totuși că prietenul e acel care nu-ți dă și el cu piciorul,dar care în ciuda tuturor,îți întinde mîna ,te ridică de jos. Dacă pînă la 20 ești plin de ”prieteni”,atunci după această vîrstă se cam schimbă lucrurile și nu în bine,la distracții toți îs prieteni dar puțini se găsesc să-ți asculte durerile și să te îndrume pe un drum mai bun. Eu chiar dacă nu am 20 de ani,dar prietenii îi număr pe degete și deja nu e ca mai înainte că nu îmi ajung degete,acum îs prea puțini,cel puțin prea puțini din cîți au fost. Nu regret că e așa,dar  știu că aceștea pe care îi am îs prieteni și la distracții și la suferințe,știu și mi-e frică că se mai pot rări și nu e în puterile mele să-i opresc pe toți și dacă sincer,nici nu aș vrea să-i opresc,cei care îs adevărați nu vor îndrazni să plece.Acum îi am împărțiți pe toți în clase : Prieteni,colegi,cunoscuți .  Poate sună nasol,dar așa e mult mai bine,înainte boceam pe umărul tuturor,alții poate chiar mă înțelegeau,dar cred că totuși mai mulți se bucurau de durerea mea,dar am dat și eu ochii cu prea-vestita dezamăgire,i-am gustat din venin,la început pur și simplu mă doborîse,nu-i puteam face față,dar am reușit, deacu vin toate în lanț,toate dor la fel de mult,dar am căpătat puteri.
Am avut prietene care le consideream adevărate,de care mă atașasem foarte mult și eram gata să le ajut cu orice,dar se pare că nu au fost chiar atît de ”adevărate” și au dispărut ca și cum nici n-au fost. 
Ce vreau să vă spun eu știu sigur că vă este cunoscut,doar că trebuie de atras mai multă atenție la aceste simple lucruri : nu ți-e prieten acel care mereu doar te laudă,care e mulțumit de tot ce faci,de cum te porți,care mereu îți zîmbește fals,dar acel care te ceartă cînd ai greșit,acel care îți spune în față ce nu îi convine,acel care îți plînge pe umăr,care mereu îți vede tristețea în ochi chiar dacă îi zici că totul e bine. Dacă aveți așa o persoană lîngă voi ,îmbrățișați-o strîns cînd aveți ocazia și nu o lăsați să plece niciodată din viața voastă,așa oameni rar se întîlnesc.

so what ?

și ce dacă mă simt singură ?
și ce dacă sunt confuză ?
și ce dacă m-a durut ?
și ce dacă am regretat ?
și ce dacă mai sper ?
și ce dacă vreau schimbări ?
și ce dacă mi-e dor ?
și ce dacă toți mă dezamăgesc ?
și ce dacă nu îmi permiți să uit ?
și ce dacă ne este frică ?
și ce dacă am iertat mereu ?
și ce dacă încerc să-i ajut pe toți ?
și ce dacă vorbesc prea mult ?
și ce dacă te vreau lîngă mine ?
și ce dacă sunt invidiată ?
și ce dacă vă spun toate astea ? oricum la puțini le pasă !

Music on - world off !

Armonia muzicii se aude în ciripitul păsărilor, în unduirea valurilor mării,în adierea vîntului,în foşnetul ierbii,pînă şi astrele emit muzică.Vorbind sincer,nu îmi închipui viaţa fără muzică .De n-am fi avut suflet,sunt sigură că muzica ni l-ar fi creat,de n-am fi avut muzică,sunt sigură că sufletul ar fi creat-o. Cred că viaţa asta ar fi tare anostă fără muzică. Cîtă bucurie, extaz, cîtă viaţă poate să aducă doar o melodie care te "unge" la inimă! Cîtă încurajare, cît balsam poate să pună pe o rană a sufletului atunci cînd melodia se potrivește cu starea sufletească! Muzica este un produs al sufletului,fără ea am fi mai reci,mai trişti,mai insensibili,cum ar dansa sufletul fără muzică ? Muzica este unul dintre cel mai minunat lucru creat de natură,creat de om ! 

Acum momentelor de vis le purtăm doliu . . .

 Atît de mult îmi iubesc viața ! Sunt momente cînd cad în depresie și vorbesc lucuri prostești,ca de exemplu că m-am săturat de ea și nu o mai vreau.Realizez că iubesc orice secundă din viața mea,chiar și acea în care am plîns,iubesc orice persoană din viața mea,chiar și acea care m-a dezamăgit,iubesc orice loc din viața mea,chiar și acel care îmi amintește lucruri dureroase,căci din toate astea am învățat cîte ceva. Atît de mult mă liniștește o simplă ploaie,priveliștea răsăritului,apusului,atingerea vîntului,am învățat să iubesc lucruri simple care ascund o frumusețe de nedescris,Doamne,totuși cît e de frumoasă viața asta ,chiar dacă mi-a dat numeroase șuturi și m-a făcut să o urăsc uneori,oricum e minunată și unică.Nu îmi pare rău de nimic din ce a fost și aștept cu nerăbdare să văd ce o să mai fie.Vreau să o trăiesc din plin,nu vreau pur și simplu să exist,să trăiesc zi de zi după același plan,să îmi interzic numeroase lucruri,vreau să încerc de toate,vreau să nu existe granițe,vreau să trăiesc și așa voi face ! De azi înainte încă cu mai multă plăcere ,căci îmi dau seama (poate nu trebuie sa vorbesc și să mă gîndesc la asta,dar asta e realitatea) îmi dau seama că orice moment poate deveni ultimul,dar așa cum nu știu care va fi ultimul,de ce să nu profit de toate? Trăiți,oameni buni,trăiți,trăiți și încă o dată TRĂIȚI! 

Simt puterea !

Cîtă putere trebuie să deţină omul ca să treacă prin toată viaţa,mă mir cînd doar mă gîndesc. Prin cîte greutăţi trebuie să treci şi oricum,cît de greu nu ar fi,mereu o să apară un zîmbet pe faţă,un zîmbet poate fals,poate speriat,dar e un zîmbet,semnul de putere.Cîtă putere trebuie să deţină o mamă care îşi pierde copilul purtat sub inimă 9 luni,cîtă putere trebuie să deţină omul care îşi pierde unul din simţuri,cîtă putere trebuie să deţină copilul care îşi pierde părinţii la o vîrstă fragedă,atît de multe încercări ne dă Dumnezeu,şi să băgăm de seamă,EL nu ţine niciodată cont de vîrstă. Nu vreau să exclam că viaţa m-a încercat deja destul şi ştiu totul,e adevărat,Cel de Sus mi-a dat încercări,încercări grele pentru mine şi de aia am ajuns unde sunt acum şi gîndesc în aşa mod,şi realizez că cu fiecare încercare devin tot mai puternică,mai pregărită pentru cele ce urmează,şi coinştientizez,dacă Dumnezeu ne dă încercările,neapărat o să le putem trece,cît de greu nu ar fi,totul e cu un scop.Chiar simt puterea din mine,puterea de femeie care e în stare să treacă de orice,ştiu si presimt că o să fie greu,niciodată viaţa nu a fost uşoară,dar ştiu că o să fac faţă.

De azi

Multe lucuri încep să le simt uitate

Şi de mult caut o zi ca să dau start la toate,
Le amînam tot de azi pe mîine
Uitînd că timpul e ca o bucată de pîine,
Mănîncă toţi cu foame din el
Şi care pe zi ce trece e tot mai puţintel.
Aşa că cu dorinţă şi mult optimism
De azi alung din viaţa mea orice pesimism,
De azi o să zîmbesc mai cu poftă şi mai des,
De azi alung din viaţa mea oameni doar cu inters,
De azi uit amintirile care îmi provoc durere,
De azi propria-mi bucurie o să-mi fie cea mai mare avere,
De azi le dau drumul persoanelor după care am plîns,
De azi n-o să mai am gînduri ca să fac rău dinadins,
De azi o să fiu ce vreau eu,nu ce vor cei din jur,
De azi pe prezent o să pun linia de contur,
De azi o să plîng doar de fericire
Şi tot de azi o să exclud gîndul de autoamăgire.

: x

• SUNT genul de persoană care acordă ajutor oricui.
• AŞ VREA să zîmbesc din adîncul sufletului mereu.
• NU POT purta ură pe cineva.
• NU ÎMI PLACE cînd îmi pierd optimismul,chiar dacă se întîmplă rar,oricum nu îmi place.
• AM NEVOIE de iubire,iubire cît mai sinceră,este izvorul meu de viaţă.
• PLÎNG destul de des,dar în aşa mod ca să nu ma vadă nimeni.
• NU MĂ TEM de întuneric.
• NU SUNT perfectă,nici nu prea vreau,dar mă perfecţionez pe zi ce trece.
• ÎMI PARE RĂU pentru suferinţele care le-am provocat.
• NICIODATĂ nu spun niciodată,viaţa-i imprevizibilă.
• SUNT TRISTĂ cînd văd nedreptatea din jur.
• ÎMI PLACE să dansez,să iubesc,să rîd,să visez,să învăţ,să lenevesc,să mă distrez,să privesc oamenii în ochi, să mă mîngîie vîntul,să simt ploaia,să o miros,să privesc cerul plin de mistere…
• AR FI TREBUIT să lucrez asupra capitolului ‘’încredere’’,mai multă în forţele proprii şi mai puţină în cei din jur,demult trebuia.
• REALIZEZ că viaţa e aşa cum ţi-o faci tu.
• CRED în Dumnezeu.
• ALEG mereu adevărul ,cît de dureros nu ar fi.

Pîn''aici a fost.

Am decis să pun capăt unui capitol din viața mea,poate unul dintre cele mai frumoase capitole de pînă acum. De mult timp vreau să fac acest lucru,dar ori de cîte ori eram la ultima sută de metri,ceva mă oprea,inima nu-mi permitea. Poate o să regret,dar adică,de ce să regret ? Am făcut și eu o mulțime de greșeli,dar aveam curajul să recunosc,să-mi cer iertare cînd era cazul,am încercat cel puțin să lupt pentru relația asta,nu regret nici-un moment petrecut împreună,doar că mi-e milă de sufletul meu. Am fost prea naivă crezînd că o să pot să te schimb,sau cel puțin să cred că singur te vei schimba ! Nu te condamn,poate m-ai iubit,poate de numerose ori regretai,dar problema e că practic niciodată nu arătai,iar eu din păcate nu am darul de a citi gînduri ! M-ai jignit de atîtea ori,am iertat mereu,dar e timpul să înțeleg că trebuie pur și simplu să le dau drumul persoanelor la care țin,dar care îmi fac rău,să nu le țin cu forța lîngă mine pentru că singură mă distrug ! Am jurat de atîtea ori că pînă aici a fost,că ajunge,dar inima mea iubește prea tare pentru a renunța așa ușor și cred că acum o să proced așa cum îmi dictează rațiunea,e timpul. De fiecare dată speram la ceva serios,dar mereu ieșea ceea ce nu îmi doream și nu înțeleg motivul. Poate eu îs vinovată,poate tu,poate noi. Suntem ca doi magneți cu poli identici ,dar avem caractere diferite,obiective diferite,privim viața,dragostea diferit ,și e imposibil de apropiat. ”Imposibil” cuvîntul care practic deloc nu îl folosesc și care nu-mi place,nu cred în el,acum a apărut în aceste rînduri,am ajuns oare la asta ? Recunosc,nu mă simt bine,dar promit că o să-mi revin,e timpul să-mi revin și să devin odată fericită,pentru că tu n-ai reușit în acest an să mă faci cu adevărat fericită,au fost cîteva momente,dar cîte momente are anul,oare chiar numai pe alea le-am meritat?De multe ori după încă o ceartă,așteptam să mă oprești,să-mi spui că ai nevoie de mine,dar tot tu rămîneai acel supărat și eu aia care adormea plîngînd.Aveam planuri pentru noi,credeam în noi,chiar am crezut,dar m-am dezamăgit de numeroase ori. Îmi cer iertare și îți mulțumesc pentru tot.

Cu greu m-am decis să scriu acest post,în general,în ultimul timp mi-e  greu să scriu pentru că mă închid în sine,nu vreau să arăt tot ce simt cum făceam pînă acum,sper să fie ultima postare atît de deshisă.Puțin îmi pasă de cei care vor critica acest post,îl vor cometa,care vor rîde,pur și simplu mi-am deschis sufletul și pentru ultima oară am spus tot ce cred despre NOI ,care am devenit deja doar TU și EU.

Uite ce iubesc eu la tine

Dacă m-ar întreba cineva ce m-a atras la tine,

L-aș privi în ochi și i-aș spune fără de rușine,

Îți iubesc ochii,care poate pe multe i-au mințit,

Îți iubesc atingerea,care multe au simțit-o,

Îți iubesc buzele,care multe le-au gustat

Și minciunile care în adîncul dezamăgirii m-au cufundat.

Iubește-mă azi,acum,mereu !

Unele din secretele sexului frumos.

1. Când ai supărat o femeie şi ea susţine că nu are nimic,să nu o crezi niciodată;de fapt aşteaptă ca tu să îţi ceri scuze.
2. Când îţi întoarce spatele şi pleacă supărată,speră să alergi după ea,să nu o laşi să plece.
3. Când te refuză,de fapt aşteaptă să mai insişti,să vadă cât de mult îţi doreşti să obţii un lucru şi cum lupţi pentru asta.
4. Când se îndrăgosteşte,ţi se dăruieşte trup şi suflet,dorindu-şi să nu-i spulberi visele.
5. Dacă ai făcut-o să sufere e capabilă de ură şi de cele mai nechibzuite lucruri.
6. Dacă îi ascunzi ceva,ea simte,aşa că nu o minţi frumos pentru că urăşte laşii şi mincinoşii;suportă mai uşor crudul adevăr.
7. Dacă eşti îndrăgostit de o femeie,ai grijă de ea şi ţine-o lângă inima ta,iubeşte-o,respect-o şi nu o înşela sau compara,căci doar ea îţi poate oferi fericirea de care ai nevoie.

Cîteva din lista mea.

Sunt o mulțime de lucuri și sentimente care-mi aduc plăcere,care le doresc,dar balanța mea este echilibrată de lucuri care mă irită,lucruri care le tratez cu dispreț .

-Detest fățărnicia,lăcomia,lingușenia,egoismul ;
-Detest să port discuții cu oameni lipsiți de inteligență,cu care nu poți schimba cîteva cuvinte,au un vocabular sec,de aceea într-o frază pot folosi de vre-o 3 ori cuvinte de genul ”pipets” (mai deschideți DEX-ul,dragilor,mai fregventați lecțiile de română,maturizați-vă odată și apoi mai vorbim ) ;
-Detest oamenii care știu mai puțin ca mine dar vor să pară mai superiori ;
-Detest pițipoancele ;
-Detest să-mi spună cineva ce să fac (să dea comenzi ) ;
-Detest oamenii care nu-i duc capul să facă,să compună ceva desinestătător și încep a mă copia ;
-Detest persoanele care-și dau prea multe aere ;
-Detest imbecilii care-și bat joc de bătrînei,copii și oameni bolnavi ;
-Detest smile-ul ” ;) ” ;
-Detest copiii needucați ;
-Detest să depind de cineva ;
-Detest minciunile ;
-Detest cînd cineva nu-mi răspunde la telefon sau mesaje ;
-Detest așteptările lungi ;
-Detest băieții care se adresează cu ”fa” și fetele cu ”băi” ;
-Detest manelele ;
-Detest oamenii care pe net se dau Tari dar cînd să vorbească în față nu pot lega 2 cuvinte ;
-Detest cînd un băiat îmi spune ”păpușă” sau ”detka” ;
-Detest schimbările de planuri în defavoarea mea ;
-Detest nopțile albe,nopțile în care nu am somn ;
-Detest Coca-Cola și ciupercile ;
-Detest pesoanele care nu pot răspunde pentru faptele lor ;
-Detest faptul că sunt atîtea lucruri care le detest.
etc...

Obscuritate . . .

Simt ceva,acolo-n suflet,

Ce mă chinuie,mă chinuie ne-ncetat,

Numeroase ori mă simt bulversată

Neștiind ce pe suflet mă apasă .

Eu iubesc să-i zic că-i ură,

Așa cică cît de cît par mai dură.

Mă strigă o voce,îndrumîndu-mă să plec,

Alta mă cheamă-napoi,șoptindu-mi încet,

Simt instrantaneu un gust demisec

Și în gînduri temeinice mă-nec.

Și iarăși piatra de pe suflet mă apasă,

Să-mi dau seama ce e nu mă lasă,

Înima cu mintea se contrazic întruna . . .

Și deodată în fața ochilor mi-apar imagini,

Despre NOI sunt niște vechi pagini,

Cred că e un fel de ajutor,

Mă ajută să-mi dau seama 

Că defapt nu te urăsc,ci mi-e dor !

Aceeași . . .

Hai vino,apropie-te,nu-ți fie teamă,

Sunt eu,eu cea de altă dată.

Eu,cea care încă-ți mai simte dorul,

Eu,cea care-ți oferea ajutorul,

Eu,cea care păstrează fiece amintire,

Eu,cea care mai speră poate la iubire.

Cea care uneori nu-și poate controla sentimentele,

Cea care ține minte prea bine toate momentele,

Cea care uneori e prea mîndră,

Alteori-atît de plăpîndă .

Cea care a oferit atîta căldură

Și cea care poate uneori a fost prea dură.

Nu-ți cer nimic,

Doar te rog ceva . . .

Adu-ți aminte,nu mă uita,

Căci sunt eu,cea care ți-a luat inima.

Hai să ne iubim în ploaie !

Hai să uităm trecutul pe cîteva clipe,

Să alergăm prin ploaie fără de încălțăminte,

Să ne ascundem sub aceeași umbrelă spartă ,

Să ne pierdem în plăcerea dată.

Să mă ții la braț strîns,fără să-mi mai dai drumul,

Să ne iubim în ploaie,încercînd să schimbăm destinul,

Să mă iei de mînă,uitînd că trupul mi-e ud,

Să mă faci să simt plăcerea-n doi

Uitînd de ploaia care se strecoară printre noi,

Uitînd că odată acesta a fost doar un vis

Care-a devenit cel mai frumos moment de nedescris.