Nu cer nimic de la viaţă !

Nu cer nimic de la viaţă,doar o rog să-mi ţină familia sănătoasă,căci familia mereu mă va susţine,orice decizie aş lua,pe orice drum în viaţă aş merge ,sunt sigură că îmi va fi alături.Nu cer maşini luxoase şi vile,căci astea nu trebuie să ţi le dea viaţa,trebuie să ai minte singur să faci rost de ele,desigur că muncind.Rog viaţa să-mi dea sănătate ca să-mi ating toate scopurile şi chiar dacă acum fug de tema copiilor,exclamînd că nu o să am,e o prostie,căci aşa e cursul vieţii,sper că astea doar sa fie nişte gînduri adolescentine şi în viitor să am familia mea,familia mea fericită.
Şi la urma urmei ajung la concluzia că viaţa cere ceva de la mine,căci îmi dă numeroase lovituri ca să mă facă aşa cum vrea ea,dar eu faţă de ea îs mai politicoasă ))
Şi da,după părerea mea,cea mai mare prostie e să te bazezi pe noroc în viaţă,cum poţi sta,să nu faci nimic şi să aştepţi să ai ceva,şi nu ceva oarecare,da ce îţi doreşti tu?
Trebuie minte,minte generaţiei noastre,trebuie să ni se bage în cap că totul se obţine muncind,iar pentru noi acum,învăţînd.E atît de uşor să înveţi,atît de interesant,şi mai ales că părinţii ne dau totul ce au,doar ca să învăţăm,să ne începem a construi viitorul. 

Nu cereţi de la viaţă,dar faceţi în aşa mod ca ea singură să vă dea,nu vă plîngeţi de viaţă,nu vă stresaţi de la toate nimicurile,nu vă leneviţi ca să învăţaţi,să munciţi,să ajutaţi,să cereţi ajutor.Nu vă daţi înfrînţi,ci de la o cădere,adunaţi puteri si mergeţi mai departe cu mai multă putere,mai multă dorinţă.Şi cel mai important,preţuiţi persoanele care vă sunt alături,care vă susţin,care cred în voi,personele care ţin la voi,căci viaţa e atît de neprevăzătoare,în fiecare moment poţi pierde o persoană,care doar după aia îţi dai seama că chiar ai ţinut la ea,dar deja e tîrziu,nu fiţi egoişti ! Bucuraţi-vă de libertatea pe care o aveţi,trăiţi-vă viaţa aşa cum vă doriţi,dar să înţelegeţi ceva din ea,să simţiţi că trăiţi !