Încă o zi din viaţa mea,una simplă,doar că azi realizez că îs săturată de toţi şi de toate.Ar fi de dorit să mă lasaţi azi toţi în pace,uitaţi de mine,uitaţi că exist,nu cred că vă va fi aşa greu.Astăzi îmi doresc linişte mai mult ca orice,deobicei mi-e frică să rămîn singură faţă în faţă cu gîndurile mele,dar astăzi îmi asum aşa risc.Astăzi doar vreau să scriu,să meditez asupra propriei vieţi,fac asta de multe ori,dar azi aşa,mai aprofundat.Şi da,astăzi realizez că îs singură,da!fata aia care mereu credea că singură nu va rămîne niciodată în viaţă s-a înşelat,astăzi îs singură pentru că nu-s cu cine aş vrea să fiu.Sunt atît de obosită,atît de obosită moral,sentimental.Chiar dacă ador negrul,niciodată nu am vrut să văd lumea în negru,dar astăzi am reuşit,bravo mie,adică nu,bravo lor.Astăzi simt că nu mă poate înveseli nici shopping'ul,deci...e grav.Astăzi ar fi trebuit să fie o zi frumoasă,dar după cum vedeţi,e mai rău decît m-am aşteptat.Şi dacă aş fi sa rezum:Astăzi e una din zilele care prea puţin le aştept,dar ele niciodată nu uită de mine !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu